sâmbătă, 23 noiembrie 2013

România este o țară cu un enorm potențial spiritual pe care clasa politică românească îl batjocorește

Generația tînără din România de azi se află cam în aceeași situație în care se afla tînăra generație românească după încheierea celui de-al doilea război mondial: cei care atunci și-au părăsit țara, și-au făurit un destin în cadrul altor civilizații, destin atipic pentru generația lor; cei care au rămas în țară, s-au confruntat aproape jumătate de veac cu o probă diabolică, supraviețuirea în cele mai ingrate condiții.

Un posibil model al tinerei generații de azi din România, cred că ar trebui să fie Ioan Petru Culianu, model care ar merita o îndelungă meditație. El ar conștientiza tînăra generație și ar obliga-o să ia act de destinul precar care i se pregătește în România actuală, țară care, probabil, va mai consuma o experiență dureroasă de jumătate de veac pînă va ajunge din nou în rîndul civilizațiilor mari europene, acolo unde își aflase locul în perioada interbelică!

Alte timpuri, dar și altă țară, pe atunci România era România Mare...

Orice devenire istorică rămîne misterioasă și o epifanie rămîne oricînd posibilă... Dacă-și va pierde elitele, prin emigrare, generația tînără nu mai poate spera nimic... Decît, cel mult, să devină o generație mancurtizată mimînd mentalități și comportamente străine...

În orice caz, această tînără generație românească se va defini prin felul în care va ști să răspundă provocărilor acestui sfîrșit de veac, de mileniu și de eon creștin...

Va opta pentru o soluție spirituală salvatoare sau va accepta lumea materială, diabolizată în care trăiește? Va părăsi țara și va constitui o veritabilă diaspora românească, sau va prefera un destin precar în propria țară, mîngîiat de o mare speranță de viitor?

Deocamdată nu putem ști decît un singur lucru cert: România este o țară cu un enorm potențial spiritual pe care clasa politică românească îl batjocorește... E un mare păcat, pe care s-ar putea să-l plătim cu toții foarte scump...

Cezar Ivănescu, 1998 (n.m., C.A.: text cules de pe un carnet de însemnări)

Cezar Ivănescu, ultima înregistrare video, Tirana, 15 aprilie 2008